
A deveni un „Ironman” este unul dintre acele obiective care par aproape mitice. O probă de 3.8 km de înot, 180 km de ciclism și un maraton complet de 42.2 km de alergare, toate într-o singură zi. Este un test suprem de anduranță fizică și, după cum am aflat de la colegul nostru Marius Stoica, este mai ales o bătălie mentală.
Marius (37 de ani, cu job full time în domeniul IT) a acceptat această provocare dificilă atunci când s-a înscris la Ironman Klagenfurt, care a avut loc în Austria, în data de 15 iunie 2025.
Am vorbit cu Marius nu doar despre antrenamentele lungi de sâmbătă, ci despre ce se întâmplă în capul unui om când corpul îi spune „Stop”, despre rolul echipei și despre cum o astfel de experiență te schimbă.
De la idee la linia de start: motivația și planul
Unstoppable: Marius, felicitări pentru o reușită incredibilă! Să începem cu începutul. De ce tocmai un triatlon pe distanță atât de lungă și de ce Klagenfurt?
Marius Stoica: A fost o dorință veche de-a mea să fac un Ironman. Factorul decisiv a fost că am avut un GURU lângă mine care să mă îndrume (Alex Ion). Eram și într-un grup cu care, ocazional, ne motivam, ne sfătuiam și ne antrenam, ceea ce a făcut totul mult mai realizabil.
Unstoppable: Un Ironman nu se pregătește peste noapte. Cum a arătat programul tău în lunile de dinaintea cursei?
Marius Stoica: Pregătirea a decurs foarte bine, m-am antrenat conform planului. Structura a fost destul de strictă și constantă:
- Luni: Înot
- Marți: Alergare
- Miercuri: Bicicletă
- Joia: Alergare
- Vineri: Înot
- Sâmbătă: Bicicletă lungă
- Duminică: Alergare lungă
Unstoppable: Sună intens. Triatlonul pe distanță lungă necesită sacrificii de timp. Cum ai reușit să echilibrezi 10-12 ore de antrenament pe săptămână cu jobul și viața personală?
Marius Stoica: Da, a fost foarte greu uneori. Trebuie o organizare foarte bună a timpului. Și totuși, 10-12 ore pe săptămână nu este foarte mult. Sincer, nu pot să îmi imaginez cum se organizează cei care au 30 de ore de antrenament pe săptămână, cu job full time și familie acasă.
Unstoppable: Plecând de la zero, care au fost antrenamentele care te-au provocat cel mai mult?
Marius Stoica: Alergarea a fost punctul meu slab și acolo a trebuit să insist, cu cel puțin trei antrenamente de alergare pe săptămână. Acolo am simțit și cele mai multe provocări, la antrenamentele de intensitate (de exemplu, fartlek scurt și fartlek lung). O altă provocare mare au fost antrenamentele lungi de bicicletă de sâmbătă – să stai 5, 6 ore în șa nu e ușor. La înot, din fericire, nu am avut probleme.
Ziua cursei: bătălia cu mintea și căldura
Unstoppable: Hai să vorbim despre Klagenfurt. Cum a fost experiența propriu-zisă a cursei, de la start până la finish?
Marius Stoica: Înotul a fost partea frumoasă a cursei. Lacul în care am înotat a fost genial – apă turcoaz, liniștită – și pornirea a fost de tip rolling start, ceea ce a eliminat mult din agitație.
Traseul de bicicletă a fost împărțit în două bucle de 90 km, care te purtau prin multe sate deosebite din Austria. Însă, începutul celei de-a doua ture de bicicletă a venit odată cu căldura de la amiază și așa au început primele semne de disconfort.
Când am terminat bicicleta, mi-am impus cât am putut de mult să fac alergarea ca la carte, însă nu am reușit prea bine. Căldura era apăsătoare și parcă nu reușeam să îmi revin, să îmi fac cursa conform planului.
Unstoppable: Spui că ai avut probleme cu căldura, dar și cu distanța. Ce s-a întâmplat exact la proba de alergare?
Marius Stoica: Problema principală a fost una mentală. Nu am reușit să depășesc niște praguri pe durata completă a concursului, pe care mi le-aș fi dorit. Scopul era să duc acest concurs fără să mă opresc deloc din alergare, bicicletă sau înot. Cumva, cred că nu am reușit să fiu 100% acolo, în focusul pe care mi-l doream, mai ales la alergare. Căldura a fost pe locul 2.
„Mintea, consider că te duce mai departe decât picioarele.”
Unstoppable: A existat un moment cheie în care ai simțit că vrei să renunți sau, dimpotrivă, un moment care te-a salvat?
Marius Stoica: Da, la alergare. În momentul în care a început să picure – a plouat cam 10-15 minute – parcă a venit ca o „gură de aer”. Așa am început din nou să dau drumul la picioare și să alerg.
A fost și un moment critic în care am vrut să renunț. Atunci, am închis ochii, am ignorat tot ce auzeam și vedeam în jurul meu și am început să număr. Am alergat cu ochii aproape complet închiși câteva minute bune.
Unstoppable: Totuși, planul de a nu te opri din alergare nu a ieșit. Cum ai gestionat mental acest lucru?
Marius Stoica: Nu sunt convins nici acum exact dacă problema a fost una mentală sau efectiv m-a lăsat corpul. La un moment dat, este o linie foarte fină între disconfortul major și durere. Totuși, mi-aș fi dorit mai mult de la această cursă, timpul pe care mi-l doream era în jur de 12 ore.
Timpii lui Marius, pe probe, au fost:
- Înot: 1:23:22
- T1: 12:12
- Ciclism: 7:26:08
- T2: 08:54
- Alergare 5:03:26
- Timp total: 14:14:02
Lecțiile unui Ironman
Unstoppable: Nutriția este evident crucială. Cum ai gestionat-o?
Marius Stoica: Tot planul meu de antrenament și nutriție a fost făcut împreună cu antrenorul meu, Alex Ion, căruia îi mulțumesc pe această cale. Fără un plan strict, e imposibil.

Unstoppable: Ce rol a jucat clubul Unstoppable în această aventură?
Marius Stoica: Un rol foarte important. Mulțumesc tuturor colegilor de la bazin pentru antrenamente, sfaturi și susținere. Singur, de capul meu, nu aș fi terminat cursa asta.
Unstoppable: Ce sfaturi esențiale ai da cuiva care se gândește acum la primul său Ironman?
Marius Stoica: Să înceapă cu cel puțin 1 an înainte. Foarte multe antrenamente, zilnic câte unul, undeva între 15-20 de ore pe săptămână. Dacă faci asta, nu vei avea nicio problemă, te vei bucura mai mult de cursă, chiar dacă se va desfășura la 35 de grade.
Consider că nu e pentru oricine, dar având în vedere suma de bani pe care o investești, timpul și efortul din antrenamente, acolo trebuie să te bucuri, nu să suferi. Odată ce ești antrenat corect, disconfortul va fi minim.
Unstoppable: Acum, după ce ai devenit oficial un „Ironman”, cum ți-a schimbat experiența percepția despre tine?
Marius Stoica: Experiența este una intensă. Ajungi să te cunoști mai bine, să îți cunoști mai bine limitele și potențialul. Mi-am dat seama că limitele există doar în capul nostru.
Unstoppable: Și întrebarea de final: ce urmează pentru tine?
Marius Stoica: Cu siguranță mă gândesc la o altă cursă, însă nu sunt convins dacă distanța Ironman este cea mai potrivită pentru mine. Mă voi decide în curând.